Blogger Template by Blogcrowds.

Rugaciunea pentru morţi

Una din practicile ortodoxe cele mai atacate sau neîntelese de neoprotestanti este rugaciunea pentru morti. As dori sa fac câteva clarificari în legatura cu acest subiect, asa cum l-am înteles dupa ce l-am cercetat debarasat de prejudecatile pe care le aveam înainte.

Rugaciunea pentru cine?

Ortodocsii cred, asemenea altor crestini, ca cei care au adormit în Hristos nu sunt cu adevarat morti, în sensul pe care lumea seculara o da acestui cuvânt. Nu numai ca existenta lor nu оnceteaza, dar ei sunt vii si constienti de ei оnsisi si de lumea de dincolo. Aceasta apare clar din multe texte ale Scripturii, оn particular оn pilda Domnului Iisus despre Lazar si bogat.

Fara sa cunoastem multe amanunte despre viata celor care au trecut dincolo, putem afirma si crede ca ei sunt vii, la fel ca si noi, dar cu o viata оn care prezenta si suveranitatea lui Dumnezeu apare mult mai clara decвt pentru noi. Din acest motiv, chiar si expresia "rugaciune pentru morti" este nepotrivita. Ar fi bine sa ne referim mai degraba la "rugaciunea pentru cei plecati dintre noi".

Cultul mortilor?

O alta expresie care mi se pare nepotrivita este acea de "cult al mortilor". Ea creeaza falsa impresie ca оn Ortodoxie cultul crestin este оnlocuit cu un fel de cult pentru morti. Nimic mai fals.

Ca si alte practici crestine, rugaciunea pentru cei plecati poate capata pentru unii o importanta disproportionata. Este adevarat ca am cunoscut persoane care faceau din mersul la cimitir si din pomenile pentru morti preocupare centrala a vietii lor crestine. Aceasta este o greseala nu mai mica decвt a celor care iau alte aspecte ale vietii crestine si le ridica la proportii nepotrivite. Am оntвlnit baptisti pentru care scopul principal al vietii era cunoasterea Scripturii. Oricвt ar fi de importanta aceasta, ea devine un pericol si o capcana daca nu este balansata de trairea оnvataturii crestine. Scopul nostru este sa-L cunoastem pe Dumnezeu, sa-I facem voia, sa crestem оn asemanarea cu El – ceea ce ortodocsii numesc оndumnezeire sau theosis. Nu exclud posibilitatea ca un crestin sa aiba o vocatie deosebita sau un rol aparte ca madular al lui Hristos, dar telul ramвne acelasi si Hristos trebuie sa fie оn centrul vietii, mai presus de Biblie, de evanghelizare sau de rugaciunea pentru cei plecati.

"Cultul mortilor" mai evoca si imaginea unei magii sau chemari a mortilor, practica pe care Biserica nu numai ca nu o accepta, dar o respinge viguros si o condamna ca pe un obicei pagвn, care calca оn mod grosolan Scriptura.

Expresii ca "rugaciunea pentru morti" sau "cultul mortilor" sunt expresii pe care le putem оncarca cu diferite continuturi semantice. Daca aud pe cineva folosind aceste expresii, problema nu este sa-l condamn, ci sa determin ce оntelege prin ele. Experienta mea este ca оn practica comuna, ortodocsii le dau acestor expresii un continut corect, cu anumite regretabile exceptii, care nu sunt definitorii pentru Ortodoxie.

Pot schimba prin rugaciune destinatia vesnica a unui suflet?

Mвntuirea depinde оn mod esential de dragostea lui Dumnezeu pentru oameni, de lucrarea mвntuitoare a lui Iisus Hristos si de credinta exprimata prin fapte a omului. A crede ca putem schimba destinul vesnic al unuia care L-a urвt pe Dumnezeu ar fi o mare greseala, pe care ortodocsii nu o fac.

Mai mult decвt atвt, ortodocsii nu accepta doctrina catolica a purgatoriului. Purgatoriul a fost conceput de crestinii latini din cauza оnclinatiei lor de a vedea destinul omului оn termeni pur juridici. Ei cred ca anumite pacate nerezolvate si-ar gasi ispasirea оn purgatoriu. Biserica Ortodoxa vede destinul omului mai putin ca o sentinta juridica, ci mai mult ca o realitate existentiala. Dragostea lui Dumnezeu este suficienta si nu necesita o administrare a unei justitii impersonale pentru completare mвntuirii.

Acestea fiind zise, se poate оnsa observa ca sufletele de dincolo, indiferent de starea оn care se afla, sunt totusi оn asteptarea judecatii universale. Un suflet aflat оntr-o asemenea asteptare se poate afla оntr-o stare de pace, de odihna, dar si de neliniste. Cum ma voi simti cвnd toate faptele mele, bune sau rele, vor fi descoperite? Recunoscвnd ca nu cunoastem raspunsul la aceste оntrebari, putem totusi constata ca dragostea fata de frate, copil, parinte sau prieten ma оndeamna sa ma rog pentru pacea si odihna sufletului lui, chiar daca nu cunosc оn detaliu rezultatul rugaciunii mele. Cu alte cuvinte, cu toate ca rugaciunile nu pot schimba destinatia, ele pot schimba starea de asteptare a celui plecat. Exista argumente pentru aceasta pozitie.

Pe ce ne bazam?

Pentru un ortodox, Traditia bisericii este un argument cu o foarte mare greutate. Chiar daca nu au acelasi respect pentru Traditie, protestantii nu pot respinge automat o practica existenta de veacuri оn biserica. Asa cum am aratat оn alt articol, o conceptie corecta despre biserica si istoria ei duce оn mod natural la aprecierea practicilor pe care crestinii le-au avut de sute sau mii de ani. Doar conceptia ca noi, cei de azi, suntem mai destepti si mai avansati duce la o respingere automata a Traditiei.

Exemple de rugaciuni pentru cei plecati apare apar оn cartile Macabeilor. Aceste carti sunt uneori numite apocrife, dar este important de observat ca ele erau tratate la оnceputul bisericii ca fiind parte din Scriptura. Noul Testament face multiple referiri la texte din scrierile apocrife, ceea ce dovedeste autoritatea de care se bucurau оn epoca apostolica. Biserica Ortodoxa si cea Catolica continua sa le dea si astazi respectul cuvenit.

Un exemplu usor trecut cu vederea apare si оn Noul Testament. Fara a avea o enuntare explicita a acestei оnvataturi, putem deduce din acest exemplu ca ea era practicata. Este vorba de un text pe care multi teologi оl оnteleg ca un exemplu de rugaciune pentru morti.

Оn 2 Timotei 1:16-18 gasim aceasta rugaciune a Apostolului Pavel (versiunea Cornilescu):

16 Domnul sa-si verse оndurarea peste casa lui Onisifor; caci de multe ori m-a mвngоiat, si nu i-a fost rusine de lantul meu.

17 Nu numai atвt, dar, cвnd a fost оn Roma, m-a cautat cu multa grija si m-a gasit.

18 Dea Domnul sa capete оndurare de la Domnul „оn ziua aceea". Tu stii foarte bine cвt ajutor mi-a dat el оn Efes.

Оn 2 Timotei 4:19, la оncheierea epistolei, Pavel scrie:

19 Spune sanatate Priscilei si lui Acuila, si casei lui Onisifor.

Putem face urmatoarele observatii:

* Pavel cere sa se transmita urari de sanatate unor persoane
* Оn cazul lui Onisifor, urarile sunt facute doar casei, familiei lui
* Оn timp ce urarile pentru diferite persoane se refera la stare prezenta (sanatate!), pentru Onisifor rugaciunea este doar pentru "ziua aceea".

Putem deduce de aici, printr-o interpretare directa si naturala, ca Onisifor nu mai era оn aceasta viata оn momentul scrierii epistolei. Altfel, de ce Pavel le-ar ura sanatate Priscilei si lui Acuila si familiei lui Onisifor, dar nu lui Onisifor оnsusi? Fiind trecut оn vesnicie, Pavel se roaga pentru оndurarea Domnului pentru el "оn ziua aceea".

Daca Pavel a facut aceasta rugaciune, de ce nu am putea sa o facem si noi pentru cineva drag care a plecat dintre noi? Daca dragostea ne оndeamna sa o facem si Biblia ne da exemple оn acest sens, atunci ce ne opreste? Probabil singurul motiv este ca noi, cei crescuti оn biserici neoprotestante am fost оnvatati sa nu facem o astfel de rugaciune. Iata un exemplu оn care "datina baptista" a оnlocuit Scriptura si Traditia de secole a Bisericii.

De ce ne rugam pentru morti?

Exista un singur raspuns la acesta întrebare: dragostea.

Experienta mea este ca aceasta practica este usor respinsa de cei care nu au pe cineva foarte iubit trecut dincolo, dar usor acceptata de cei care au pierdut pe cineva drag. Am constatat aceeasi atitudine оn ce priveste alte оnvataturi. De exemplu, multi dintre cei care sunt sanatosi sau nu au bolnavi оn familie, sustin cu usurinta ca rugaciunea pentru vindecare (practicata si оn Biserica Ortodoxa ca o taina) este nescripturala. Cu sfiala, ei se roaga cel mult "sa se faca voia lui Dumnezeu". Cвnd оnsa li se оmbolnaveste cineva drag, atitudinea lor se schimba. Dragostea оi оndeamna sa se roage intens si cu multa speranta pentru оnsanatosirea copilului, fratelui sau mamei.

O vorba оnteleapta prinde foarte bine esenta acestei atitudini: "Оn transee nu exista atei." Lovindu-ne оnsa de realitatile dure ale vietii si mortii, devenim mult mai flexibili si mai оntelegatori. Strigatul sufletului catre Dumnezeu, pentru viata, sanatate, pвine sau odihna celui plecat dintre noi este o reactie cвt se poate de naturala, nu doar o superstitie nascuta din neputinta, asa cum cred ateii.

Оnchei cu un citat din C.S. Lewis, considerat de multi ca fiind cel mai mare scriitor si eseist crestin protestant din secolul douazeci. Оn cartea sa "Scrisori catre Malcom: Despre rugaciune", el scrie:

"Sigur ca ma rog pentru morti. Actiunea este atвt de spontana si inevitabila ca numai un argument teologic foarte convingator ar putea sa ma opreasca. Nu stiu cum ar supravietui celelalte rugaciuni ale mele, daca cele pentru morti ar fi interzise. La vвrsta noastra, majoritatea celor pe care i-am iubit sunt morti. Ce fel de relatie as mai avea cu Dumnezeu daca mi s-ar interzice sa-I pomenesc оnaintea Lui pe cei care i-am iubit cel mai mult?"

preluat de pe http://ortodoxie.3x.ro

0 comentarii:

Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire

DESCARCĂ GRATUIT CĂRŢI ORTODOXE :

A

Arh. Arsenie Papacioc – Singur Ortodoxia

Arh. Ioanichie Balan – Părintele Paisie Duhovnicul (Olaru)

Arhim. Cleopa Ilie: Îndrumări duhovniceşti pentru vremelnicie şi veşnicie

Arh. Gheorghios – Scrieri Athonite pe teme contemporane

Alphonse & Rachel Goettman – Rugaciunea lui Iisus, Rugaciunea Inimii

C

Casa creştinului, Ghidul practic al creştinului ortodox.

Cum se cuvine creştinilor a vieţui (format PDF)

Cristian Şerban – Între rock şi iubirea fără sfârşit. Confesiuni.

Cristian Şerban – Internetul. Tinerii în faţa provocării.

D

Danion Vasile – Tinerii şi sexualitatea, Întrebări şi Răspunsuri.

Descoperirea Sfintei Liturghii. Minunile care se petrec în timpul Sfintei Liturghii (format PDF)


I

Ioan Ianolide – Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă (181 pag.)

Ieromonah Ioan Iaroslav – Cum să ne mântuim? După învăţătura Sfinţilor Părinţi (341 pag.)

Ieromonah Savatie Baştovoi: Fuga spre câmpul cu ciori (roman)

Ieromonah Savatie Baştovoi – Micul Pateric

Ierom. Serafim Rose – Descoperirea lui Dumnezeu în inima omului

Ierom. Serafim Rose – Sufletul după moarte

Ierom. Serafim Rose: Ortodoxia şi religia viitorului (format Word)

Ierom. Serafim Rose – Scrisori misionare (format PDF, 367 pag.)

Ieroschimonahul Daniil de la Rarau – Caiete 2, Sfintita Rugaciune

Î

Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie (fomrat PDF)


L

Laurenţiu Dumitru: Tinerii pe calea întrebărilor

Laurenţiu Dumitru: Hristos şi tinerii

Leonid Uspensky: Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă

M

Mitropolit Antim Ivireanul: Didahii (format PDF)

Mitr. Hierotheos Vlachos – Boala şi tămăduirea sufletului în tradiţia ortodoxă

Mircea Eliade, Istoria ideilor şi credinţelor religioase, vol. II.

Monahia Maria – Viaţa Sf. Nicon, ultimul stareţ de la Optina (format PDF)

N

Nicolae Steinhardt: Jurnalul Fericirii (format Word, 233 pag.)


P

Pavel Florenski – Stâlpul şi Temelia Adevărului. Încercare de teodicee ortodoxă în douăsprezece scrisori.

Proloagele sau Vieţile Sfinţilor.

Protos. Ioachim Pârvulescu: Sfânta Taină a Spovedaniei (format PDF)

Pr. Dan Badulescu – Imparatia raului – New Age.

Pr. Dr. David Pestroiu: Misiunea Bisericii Ortodoxe în postmodernitate (format Word)

Pr. Prof. Ioan Chirlă: Elemente de antropologie biblică: persoană / subiect, sine şi suflet (format PDF)

Pr. Ioan C. Teşu – Virtuţile creştine cărări spre fericirea veşnică

Pr. Ioan C. Teşu – Teologia necazurilor sau a încercărilor

Pr. John Breck – Darul Sacru al vieţii

Pr. Dragoş Bota: Cum se cuvine creştinilor a vieţui (format PDF)

R

Rugăciunea lui Iisus. Îndrumar duhovnicesc

S

Satanismul in muzica rock

Sbornicul – Culegere despre Rugăciunea lui Iisus (502 pag.)

Sf. Ioan Gură de Aur: Cuvântări despre viaţa de familie (114 pag.)

Sf. Simeon Noul Teolog – Cateheze (379 pag.)

Sf. Serafim de Sarov – despre dobândirea Duhului Sfânt

Sf. Nicolae Cabasila – Talcuirea dumnezeiestii Liturghii

Sf. Ioan Maximovici – Predici si Indrumari Duhovnicesti

Sf. Grigorie de Nazianz – Cele cinci Cuvantari despre Dumnezeu.

Sf. Iustin Popovici – Biserica Ortodoxă şi Ecumenismul.

Sf. Iustin Popovici – Credinţa Ortodoxă şi viaţa în Hristos.

Sf. Teofan Zavorîtul – Tîlcuri din Sf. Scriptură pentru fiecare zi din an

V

Valeriu Gafencu – Calea spre Fericire. Scrisori trimise din închisoare celor dragi.

Vladimir Lossky: Teologia Mistică a Bisericii de Răsărit (format PDF)

Viaţa şi activitatea Preacuviosului Egumen Macarie de la Saharna.